Oftalmologie


LASER-ul  exercita asupra tesuturilor vii efecte termice, fotochimice si mecanice.
 Oftalmologia reprezinta primul domeniu in care s-a cercetat utilizarea in scopuri  terapeutice a      LASER-ului  ( amplificarea luminii prin stimularea emisiei de radiatii).  Si tot in oftalmologie este din ce in ce mai folosit in tratarea unor afectiuni sau in prevenirea unor complicatii precum si in interventii cu rol estetic.  Laserul a fost utilizat pentru prima dată în oftalmologie în 1960. De atunci, această modalitate de tratament a fost îmbunătăţită încontinuu şi progresele extraordinare în industria laserilor s-au oglindit şi în performanţele laserilor utilizaţi în oftalmologie.
Cuvântul LASER e format din iniţialele termenilor în limba engleză Light Amplification by Stimulated Emision of Radiation. În oftalmologie se utilizează laseri cu argon, colorant, diodă semiconductoare sau Nd YAG. Efectele luminii laser asupra retinei sunt de mai multe tipuri: fotochimice (producerea de reacţii chimice), efect termic (de fotocoagulare), efect de fotodisrupţie (se produc plasmă sau vapori).
 Fotocoagularea laser este o modalitate de tratament prin care se obţine un efect de coagulare termică asupra straturilor profunde retiniene. Rezultatul final constă în apariţia unor cicatrici de dimensiuni foarte mici care au un efect benefic în controlul unor boli oculare.
 Aparatul din clinica  utilizează laserul diodă cu lungimea de undă de 531 nm. El realizează pe retină impacte de dimensiuni diferite care se aplică pe retină succesiv, unul câte unul, sub vizualizare directă. Intensitatea energiei laser este reglată astfel încât să se obţină o culoare gri a retinei fotocoagulate şi în circa 3 săptămâni se formează la locul impactului o cicatrice.

Modalitatea de aplicare a laserului pe retină

Fotocoagularea laser se efectuează după anestezierea ochiului cu picături. Pacientul stă aşezat pe scaun şi pe ochi se aplică o lentilă de examinat; medicul vizualizează ochiul prin intermediul lămpii cu fantă, un microscop care formează o imagine mărită a retinei. Impactele sunt aplicate unul câte unul pe zona ţintă sub controlul direct al doctorului.


Indicaţiile fotocoagulării laser
Indicaţiile fotocoagulării laser sunt unele afecţiuni retiniene vasculare, dezlipirea de retină, tumorile oculare. Cel mai frecvent se foloseşte în retinopatia diabetică şi în ocluziile vasculare retiniene.
 Tratamentul laser a trecut proba timpului (se foloseşte de peste 40 ani) şi scade riscul de orbire în diabet cu 60%. Cei mai mulţi pacienţi cu diabet dezvoltă modificări ale retinei după aproximativ 10 de ani, iar afecţiunea se numeşte retinopatie diabetică. Gradul de retinopatie este corelat cu durata evoluţiei diabetului şi cu rigurozitatea controlului glicemiei.
 În cursul acestei afecţiuni apar alterări ale peretelui vaselor care generează microanevrisme - dilataţii vasculare - prin care se pierde conţinutul intravascular (sânge sau plasmă) în spaţiile intraretiniene. Dacă se pierde sânge apar hemoragii intraretiniene. Dacă se pierde plasmă apare edemul retinian sub formă de plăci albe sau zone de îngroşare retiniană. Toate aceste fenomene patologice- sângele şi edemul- produc o scădere a vederii, progresivă şi uneori ireversibilă dacă nu se acţionează la timp.

Tratamentul laser al edemului retinian macular

Edemul central (denumit edem macular) Dacă edemul retinei afectează macula, se produce scăderea vederii. Pe lângă vederea înceţoşată mai poate apărea şi senzaţia de distorsionare a obiectelor, de ştergere a culorilor.
 Diagnosticul clinic şi urmărirea evoluţiei se face prin fotografia digitală, prin tomografia retinei şi prin angiofluorografia vaselor retiniene. Atunci când edemul afectează retina la mai puţin de jumătate de milimetru de centru se intervine prin aplicarea unor impacte laser de dimensiuni de 100 μm. Acestea au ca efect resorbţia lentă a edemului macular şi implicit recuperarea parţială sau menţinerea vederii la acelaşi nivel. În edemul macular vechi în care fotocoagularea nu a dat rezultate şi vederea e scăzută se poate încerca intervenţia chirurgicală (vitrectomie) şi/sau se pot injecta în ochi substanţe care reduc temporar edemul retinei (gen Avastin sau Triamcinolon). În ţara noastră se efectuează aceste intervenţii cu succes, îmbunătăţind mult prognosticul vizual al diabeticilor.

Tratamentul laser al retinopatiei proliferative

Altă utilizare a laserului este pentru prevenirea formării neovaselor (în retinopatia neproliferativă severă denumită şi preproliferativă) şi pentru tratamentul vaselor retiniene nou formate (retinopatiei proliferative); acestea cresc sub formă de buchete în retină şi apoi se ridică pe suprafaţa acesteia. Dacă vasele se întind şi cresc pe suprafaţa retinei ele se însoţesc cu membrane din fibrină, ca nişte voaluri albe, formând vitroretinopatia proliferativă.
 Cel mai frecvent, retinopatia proliferativă apare în diabetul zaharat; ea reprezintă un stadiu avansat al afectării oculare în diabet şi are un risc important de scădere a vederii. Retinopatia proliferativă este urmărită periodic prin intermediul fotografiei digitale retiniene (controale la intervale între 3 şi 6 luni). Ea se tratează în funcţie de gravitatea ei, începând de la terapia laser în cazurile incipiente, până la intervenţii chirurgicale şi injecţii intraoculare în cazurile severe sau care s-au complicat cu alte afecţiuni. Riscurile retinopatiei sunt hemoragia intraoculară şi dezlipirea de retină (prin tracţiunea membranelor de fibrină). Ambele complicaţii se pot opera, dar rezultatul vizual poate fi slab în cazurile avansate.
 În cazurile cu risc de complicaţii sau chiar în cazurile incipiente (este tendinţa actuală), retinopatia diabetică se fotocoagulează. Impactele trebuie cel mai adesea să acopere retina pe 360 grade, ocolind zona centrală. Dimensiunea lor este aproximativ 300 μm şi se aplică în jur de 2000 de impacte. În fiecare şedinţă de coagulare se aplică impacte care acoperă câte un sector şi pentru acoperirea întregii retine sunt necesare mai multe şedinţe. După formarea cicatricilor retiniene, buchetele de neovase încep să regreseze şi se reduce substanţial posibilitatea hemoragiei vitreene (cam cu o treime, de la 50% la 15 %) şi a proliferării membranelor fibrovasculare în cavitatea vitreană. . In cadrul acestei afectiuni exista doua situatii in care se foloseste cu succes LASER-ul:  edemul macular (acumularea de lichid la nivelul zonei cu acuitate vizuala maxima a retinei)  care este refractar la tratament  medicamentos ,  si retinopatia  proliferativa  in care se formeaza noi vase de sange, foarte fragile, cu risc mare de sangerare si dezlipire de retina. In ambele situatii performanta acestei interventii LASER nu consta in imbunatatirea vederii ci in prevenirea evolutiei  spre  orbire.

 Dacă apare hemoragia vitreană, vederea scade brusc şi apar voaluri dense în câmpul vizual. De obicei se clarifică în câteva săptămâni sub tratament, dar dacă persistă, atunci se intervine chirurgical (operaţie denumită vitrectomie). Vitrectomia este o soluţie chirurgicală aplicabilă pacienţilor care suferă o hemoragie vitreană sau dezlipirea de retină. În timpul operaţiei de vitrectomie, chirurgul îndepărtează cu atenţie sângele şi membranele vitrosului aderente de retină; de asemenea, el reataşează retina dezlipită de peretele posterior al ochiului şi aplică impacte laser pentru distrugerea neovaselor.

Tratamentul laser al rupturilor retiniene

Fotocoagularea laser se utilizează şi în cazul riscului de dezlipire de retină.  Această afecţiune apare atunci când între retină şi straturile oculare situate în spatele ei se infiltrează un lichid. Cea mai frecventă cauză de dezlipire este apariţia unor găuri în retină prin care intră lichidul sub aceasta şi o desprind. Prevenirea dezlipirii se poate face prin etanşeizarea găurii retiniene cu laserul, prin aplicarea a 2 sau 3 rânduri de impacte care se unesc între ele şi formează un baraj în jurul rupturii. Prin cicatrizarea impactelor în circa 3 săptămâni retina aderă de straturile de dedesubt şi ruptura e sigilată. În consecinţă, oricând se descoperă la examenul clinic o ruptură care prezintă risc de retina
      


Corectarea viciilor de refractie (miopie,hipermetropie ,astigmatism)

Miopia se poate reduce cu mare exactitate pana la 6-7 dioptrii, hipermetropia pana la 3-4 dioptrii, iar astigmatismul  max. 3 dioptrii. In acest scop exista mai multe tipuri de interventie LASER folosite in mod curent si anume: LASEK, LASIK si PRK.
 Toate cele trei interventii  prezentate  se realizeaza in ambulator cu anestezie topica (picaturi in ochi).
 Pregatirea preoperatorie implica un consult oftalmologic  complet si masuratori specifice  ale corneei. Purtatorii de lentile de contact intrerup portul lor cu 1-2 saptamani inainte de operatie. Cei  care doresc aceasta interventie trebuie sa aiba peste 20 de ani ( atunci se stabilizeaza dioptriile), sa nu aiba alte afectiuni  oculare  sau  sistemice (precum diabet zaharat, boli autoimune, boli de colagen, reumatism articular acut, neoplazii etc.) si sa fie informati asupra beneficiilor si riscurilor.
 Alta indicatie majora o reprezinta retinopatia de prematuritate care consta in formarea de neovase retiniene la prematurii cu greutate mica. Aplicat in fazele initiale ale afectiunii (in prima luna de viata) sub anestezie generala, LASER-ul previne progresia retinopatiei care poate duce la orbire.
 LASER-ul se mai utilizeaza in glaucom, cand tratamentul medicamentos nu mai controleaza boala, in scopul reducerii pe o perioada limitata de timp a presiunii intraoculare. Ca procedee se pot enumera – trabeculoplastia laser, indicata in glaucom cu unghi deschis – iridotomia laser, recomandata la glaucom cu unghi inchis.
 In degenerescenta  maculara senila (legata de varsta), care in tarile dezvoltate reprezinta principala cauza de orbire legata de speranta crescuta de viata, se poate stabiliza vederea cu ajutorul interventiei LASER asociata cu o substanta care se introduce la locul leziunii – injectie intravitreana cu Avastin sau Triamcinolon.
 O alta situatie mai rara in care LASER-ul e folosit cu succes si rezultate imediate este o complicatie aparuta dupa operatia de cataracta (opacifierea capsulei posterioare) asa numita cataracta secundara, ca reactia organismului la implant-cristalin artificial.
 In scop profilactic LASER-ul se utilizeaza in tratamentul adjuvant al unor tumori intraoculare sau in profilaxia dezlipirii de retina (cand la unul din ochi s-a produs dezlipirea de retina LASER-ul se aplica la celalalt ochi daca acesta este expus acelorasi factori de risc).
 LASER-ul si-a dovedit in timp importanta terapeutica fiind un instrument foarte util pentru medicul oftalmolog, insa nu trebuie ignorate nici limitele, riscurile si complicatiile acestei metode.





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu